Un somn mai bun

Ghazal Yadav
From_Self_Discovery_to_Self_Assurance_02ba651e59final.png

GHAZAL YADAV se întreabă dacă dormim suficient și profund. Ea explorează relațiile dintre echilibrul viață profesională-personală, productivitatea toxică, FOMO (frica de a rata ceva), rețelele sociale și scăderea calității somnului în întreaga lume.


Nu este un secret că somnul a fost treptat retrogradat pe lista de priorități a societății. În Statele Unite, adulții dorm în medie 6,8 ore — o diferență semnificativă față de 1942, când media era de 7,9 ore. Tulburările de somn sunt în creștere, iar vânzările de melatonină în SUA au crescut cu aproape 500%, de la 62 de milioane USD în 2003 la 378 de milioane USD în 2014.

La începutul anului 2023, mulți oameni probabil au adăugat „să dorm mai mult" la rezoluțiile de Anul Nou. Totuși, ca în cazul multor puncte de pe listă, va fi ușor să renunțăm destul de devreme. Pentru a reprioritiza cu adevărat somnul în viața noastră, trebuie să examinăm rădăcina problemei: somnul nu mai este considerat o nevoie importantă.

Conceptul de echilibru între viața profesională și cea personală s-a transformat dramatic în ultimele decenii. Ideea de a „lăsa munca la birou" și a ne implica pe deplin în viața personală când suntem acasă pare un privilegiu îndepărtat astăzi. Apariția smartphone-ului a permis ca presiunea de la locul de muncă să se infiltreze în toate orele zilei, iar majoritatea oamenilor sunt așteptați să rămână disponibili mental și după ce pleacă de la serviciu.

Deși ne confruntăm cu toții cu repercusiunile unui mediu de lucru fără granițe, tendința modernă de a ne servi propriile interese ne împinge să concurăm unii cu alții și să susținem sistemul, agravând astfel problema. Nu numai că suntem împovărați de o sarcină de muncă care pare eternă, dar ne simțim obligați să ne descurcăm singuri cu ea. Acum este responsabilitatea individului să alerge pe banda de alergare a carierei și să concureze — sau să accepte înfrângerea și să rămână în urmă. În mediul hipercompetitiv de astăzi, alegerea de a-ți limita ambițiile pare o condamnare la eșec.



Ceea ce a însoțit această schimbare în perspectiva societății asupra muncii este o cultură a productivității toxice. Indicatori de performanță duri, bazați pe cantitate, dictează acum modul în care ne petrecem timpul. Coachii de viață, cărțile de dezvoltare personală, mass-media — toate subliniază cum să stoarcem fiecare picătură de muncă din zi, creând iluzia că, fără rezultate cuantificabile, viața nu are un sens inerent. Chiar și paradoxul „relaxării productive" este acum o idee general acceptată.

De aici vine problema: somnul ajunge să pară mai puțin important. De ce să dormim când putem petrece același timp câștigând mai mulți bani? De ce să dormim când putem studia mai intens? De ce să dormim când putem petrece acel timp depășindu-i pe colegi?

Majoritatea studenților, inclusiv eu, suntem familiarizați cu faimosul „Triunghi universitar". Ideea este că un student va putea atinge doar două din trei priorități principale: note bune, suficient somn și o viață socială. Ne este înrădăcinat de la o vârstă fragedă că nu va exista niciodată un punct de echilibru și că trebuie să sacrificăm ceva pentru a trăi viața la care visăm.

Menținerea unor rezultate academice bune este o prioritate non-negociabilă pentru majoritatea, lăsând de ales între somn și socializare. Prevalența stimei de sine scăzute și a problemelor de singurătate în această grupă de vârstă a tinerilor adulți îi face pe studenți mai susceptibili la FOMO — frica de a rata ceva (din engleză: Fear Of Missing Out). FOMO nu cuprinde doar ideea de a pierde ceva, ci creează un sentiment de „obligație de a menține conexiunile sociale". Firește, având în vedere că ziua are doar 24 de ore, studenții care se confruntă cu dilema Triunghiului universitar consideră cel mai ușor să facă compromisuri în ceea ce privește somnul.

În această stare de stres constant, rețelele sociale reprezintă o modalitate convenabilă de a ne ocupa mintea cu ceva atât de captivant încât uităm de luptele noastre continue — creând un ciclu al dependenței. Rețelele sociale au trecut de la a fi un mijloc de conectare la un mijloc de evadare. Mai mult, par să rezolve dilema FOMO, oferind iluzia de a rămâne perpetuu conectați și la curent cu ceea ce fac ceilalți.

Din păcate, utilizarea rețelelor sociale, în special pentru a stinge FOMO, poate afecta tiparele de somn. Persoanele cu FOMO sunt mai predispuse să verifice rețelele sociale în decurs de 15 minute de la culcare. Totodată, având în vedere natura adictivă a unor astfel de aplicații, este firesc ca utilizarea acestora să se extindă până târziu în noapte.

Expunerea la lumina albastră emisă de ecrane la astfel de ore perturbă producția de melatonină. Acest hormon este esențial pentru programul nostru de somn, reducând starea de alertă și semnalând corpului că este timpul să dormim. În plus, stimularea continuă a creierului până târziu în noapte face mai dificilă relaxarea organismului. Astfel de niveluri ridicate de excitație cognitivă, mai ales atunci când ne pregătim fiziologic să dormim, perturbă ciclul somnului.


Prioritizarea somnului este un prim pas crucial 
pentru a petrece timpul la serviciu mai eficient, 
facilitând implicarea în 
interacțiuni sociale semnificative și prezența deplină 
pentru cei dragi din viața noastră personală. 


Așadar, pe măsură ce îți planifici schimbările pe care ai decis să le faci în 2023, nu uita să evaluezi ce sisteme te-au împiedicat să le realizezi până acum. Fă-ți timp să te oprești, să reflectezi și să-ți reevaluezi prioritățile. Vei sacrifica somnul pentru mirajul productivității? Vei lăsa frica de excluziune socială să te împiedice să atingi echilibrul în viața ta? Prioritizarea somnului este un prim pas crucial pentru a petrece timpul la locul de muncă mai eficient, facilitând implicarea în interacțiuni sociale semnificative și rămânând pe deplin prezenți pentru cei dragi. În 2023, să punem somnul pe lista noastră de priorități.

Ilustrații de ANANYA PATEL


Loading...